Cu, sau fără „e”?

Whisky sau whiskey? Și de ce? Înainte să descopăr pasiunea pentru această băutură nu mi-am pus niciodată întrebarea de cum i se scrie numele. În rarele ocazii în care aveam nevoie să folosesc cuvântul mergeam după cum îmi suna mai bine și chiar credeam că e o diferență introdusă de limbă, cum ar fi între (ro) „burbon” sau (en) „bourbon”. Totuși, după câteva ore petrecute citind despre istoria acestuia am realizat că lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Vă invit să descoperim împreună, pe scurt, despre ce este vorba.

Elixirul vieții

https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Alchemical_laboratory_Wellcome_M0005193.jpg

Pe lângă transformarea materiei în aur, cel de-al doilea țel al alchimiștilor Evului Mediu era să obțină așa numitul elixir al vieții, băutura care ar fi oferit eterna tinerețe. Diferitele rețete și tentative de a produce băutura de obicei includeau și distilarea, astfel că prin fierbere se elibera „spiritul” lichidului, care urma să fie captat în forma sa mai pură și transformat înapoi în lichid. Astfel, termenul „spirit” a ajuns să fie folosit în limba engleză pentru a defini un lichid distilat cu concentrație mare de alcool, precum whisky, coniac, gin, rom etc.

Etimologia termenului „alcool”, care a apărut în limba engleză undeva prin secolul XVI își are și el proveniența în Orient, mai specific din arabul „al kuhl”, care făcea referire la prafuri, de obicei folosite pentru machiaj, obținute prin procesul de sublimare, adică transformarea din stare solidă în stare gazoasă fără a trece prin stare lichidă. Înțelesul termenului „alcool”, așa cum este cunoscut astăzi, s-a conturat prin secolul XVIII când a fost ales pentru a face referire la ingredientul intoxicant din băuturile spirtoase (en. „spirit”) tari.

https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Cellarer_and_barrels_-_Treatise_on_the_Vices_(late_14th_C),_f.14_-_BL_Add_MS_27695.jpg

Și, evident, așa cum ne-a povestit MRV în articolul Introducere în lumea whisky-ului, numele băuturii noastre prea iubite își are și el originile în vechea limbă irlandeză în care regăsim cuvintele „uisce”, tradus „apă” și „bethu”, tradus „viață”. Călugării irlandezi ai Evului Mediu au numit alcoolul distilat „apa vieții”, traducând fraza latină „aqua vitae” în fraza irlandeză „uisce beatha”, care a ajuns mai apoi adaptată la rândul său în limba scoțiană ca și „uisge beatha”. Expresia a ajuns scurtată la „uisce” sau „uisge”, ca apoi să fie adaptată în englez-ul „whisky”.

Având în vedere că whisky-ul nu este singura băutură obținută din alcool distilat, regăsim aceeași frază tradusă din latină și în alte limbi și folosită pentru băuturi precum coniacul, șnapsul, rachiul, țuica sau pălinca.

Dacă ar fi atât de simplu…

O regulă nescrisă și care circulă prin rândul băutorilor de whisky este că litera „e” se adaugă dacă țara de origine, în numele ei englezesc, conține și ea litera sau nu. Așadar, Irlanda (en. Ireland) sau SUA (en. United States of America) folosesc „whiskey”, pe când alte țări precum Scoția (en. Scotland), Canada sau Japonia (en. Japan) folosesc „whisky”.

Sună destul de simplu, însă trebuie să ne întrebăm de unde a apărut această distincție și mai important, de ce?

O idee în circulație este că prin secolul XIX, marile distilerii irlandeze au început să introducă litera „e” când făceau referire la whiskey-ul produs de ei fiindcă îl considerau diferit și superior în calitate comparat cu cel scoțian sau chiar și cel irlandez rural. În discuțiile legate de acest subiect adesea se menționează, ca excepție, cartea Truths About Whisky, printată în 1879 și la care au contribuit patru mari distilerii din Dublin – John Jameson & Son, William Jameson & Son, George Roe & Co and John Power & Son -, în al cărui titlu observăm lipsa literei „e”. Ceea ce nu se menționează adesea este însă faptul că această carte a fost publicată în Londra, nefiind intenționată pentru un public irlandez. De asemenea, alte publicații, anunțuri articole și grafice legate de cele patru mari distilerii și nu numai conțin cuvântul „whiskey” în ani anteriori publicării cărții. Unele dintre acestea datează încă din secolul XVIII, perioadă din istoria scrisă în care începem să regăsim cuvintele, respectiv „whiskey” în 1749 și „whisky” în 1750.

Și, într-adevăr, dacă este să consultăm unele surse mai vechi, găsim folosirea termenului „whiskey” în Irlanda înainte de 1879. Spre exemplu, următoarele publicații pot confirma acest lucru:

Similar, căutând după cuvântul „whisky”, deși aparent de mai puține ori, îl găsim atât în Irlanda cât și în alte publicații în secolul XIX.

https://unsplash.com/@lazywhiskey

În concluzie, ipoteza că litera „e” ar fi fost introdusă din motive de diferențiere este una falsă, însă „invazia” irlandezilor în Statele Unite ale Americii a contribuit cu siguranță la adopția termenului „whiskey” de către cei din urmă.

Cu toate acestea, excepțiile nu ezită să apară. Spre exemplu, celebrul burbon Maker’s Mark, poartă pe etichetă cuvântul „whisky”, chiar dacă este produs în SUA.

Așadar, ambii termeni sunt acceptați și folosiți însă trebuie ținut cont și de preferințele specifice în funcție de regiunile geografice. La urma urmei, ceea ce ne rămâne este să ne bucurăm de un pahar de whisky sau whiskey și să ne educăm corespunzător pentru a-l putea înțelege și aprecia mai bine.

Surse

About the Author

DAC

Un pahar, două pahare, trei pahare...

You may also like these